Acceseaza Software

Porneste-ti proiectul de afacere in 4 pasi!

Click aici

Economia socială poate fi definită ca un ansamblu de organizaţii care nu au ca obiectiv obţinerea unui profit ci de a genera beneficii în favoarea colectivităţii sau în favoarea unor anumite categorii de persoane. Dea lungul ultimilor ani, acest sector al economiei sia asumat progresivo poziţie relevantă in dinamicele de creştere economică si socială a ţărilor europene, în aşa măsură încât este obiectul politicilor specifice ale Comisiei Europene. In special, conform acesteia din urmă, organizaţiile economiei sociale îşi impun ca obiectiv principal furnizarea bunurilor si serviciilor persoanelor care au nevoi specifice. In prezent, conform datelor Comisiei Europene, sunt, in Europa, 2 milioane de societăţi care aparţin întreprinderii sociale si care reprezintă 10% din toate întreprinderile (societăţile) Uniunii Europene. In termeni de ocupare, acestea dau de lucru la mai mult de 11 milioane de persoane care corespund unui procent de 6% din gradul global de ocupare al Uniunii Europene. Organizaţiile economiei sociale au o pluralitate de forme juridice si funcţionează întrun spectru larg al sectoarelor care merg de la activităţi primare (agricultura, silvicultura, etc.) la cele din sectorul serviciilor publice (activităţi bancare, de asigurări, etc.), favorizând incluziunea socială si integrarea in muncă.

Din punct de vedere economic si instituţional, economia socială are o origine si o tradiţie tipic europene si împreună cu experienţele organizaţiilor nonprofit de derivaţie nord americană, alcătuiesc ceea ce este definit cu termenul “cel de al treilea sector” (sectorul serviciilor).

 In unele sectoare economice, cum ar fi de exemplu cele referitoare la furnizarea serviciilor sociale si sanitare, pieţele nu au de fapt o configuraţie de concurentialitate perfectă Ferrucci, 2000): opacitatea fluxurilor de informaţii, efectul de lockin dintre furnizor si client si posibilitatea de evaluare a serviciului doar expost si dea lungul perioadei sunt condiţii intrinsece de furnizare care, luate împreună, configurează situaţii de asimetrie informativă si generează falimentul pieţei (Hansmann, 1986). Ferrucci, 2000): opacitatea fluxurilor de informaţii, efectul de lockin dintre furnizor si client si posibilitatea de evaluare a serviciului doar expost si dea lungul perioadei sunt condiţii intrinsece de furnizare care, luate împreună, configurează situaţii de asimetrie informativă si generează falimentul pieţei (Hansmann, 1986). Acestea sunt motive pentru care apare rolul organizaţiilor economiei sociale care, furnizând bunuri fără să urmărească profitul, au o funcţie distributiva, in mod tradiţional considerată o prerogativă exclusiva a actorului public, reprezentând de fapt o a treia alternativa fată de Stat si de piaţă.

Investeste in oameni ! Proiect cofinantat din Fondul Social European
prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Titlul proiectului DANTES: Dezvoltam antreprenori – o alternativa eficace pentru sistemul de ocupare (Cod. POSDRU/123/4.1/S/131989)
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro