Acceseaza Software

Porneste-ti proiectul de afacere in 4 pasi!

Click aici

1. Întreprinderea socială in Italia

 In scopul de a clarifica ce se înţelege prin cu acest concept, este bine să prezentăm una din definiţiile cele mai răspândite in Italia. Conform acestei definiţii întreprinderea socială este:

Un subiect juridic privat si autonom (de la administraţia publică la alţi subiecţi privaţi), care desfăşoară activităţi productive conform criteriilor antreprenoriale (continuitate, sustenabilitate, calitate), dare care spre deosebire de societăţile (întreprinderile convenţionale, au un scop explicit social care se transpune în producerea de beneficii directe în favoarea unei întregi comunităţi sau subiecţi defavorizaţi. Ea exclude căutarea profitului maxim de către cei care aduc capital de risc si mai degrabă tinde să caute echilibrul dintre o remuneraţie corectă cel puţin a unei părţi din factorii productivi si posibilele efecte in avantajul celor care utilizează bunurile sau serviciile produse. In concluzie, o întreprindere care poate implica in proprietatea si in gestionarea mai multor tipologii de stakeholder (de la voluntari la finanţatori), care menţine legături puternice cu comunitatea teritorială in care acţionează si care îşi atrage resursele celor care au nevoie de o pluralitate de surse: de la administraţia publică (când serviciile au o natură meritorie recunoscută), de la donaţii de bani si muncă, dar si de la piaţa si cererea privată (Borzaga, 2009).

În concluzie, întreprinderea socială nu operează conform criteriilor de maximalizare a profitului ci activitatea sa este determinată de o motivaţie diferită, dă o orientare de natură exclusiv socială: beneficiul care se intenţionează să fie generat in favoarea unei întregi comunităţi sau a unei categorii specifice de destinatari.

 

1.1 Experienţa italiană a cooperării sociale

 Întreprinderea socială a fost introdusă in Italia prin D.Leg. 155/2006, in aplicarea Legii delegate 118/2005. Ţinând cont exclusiv de acest aspect, sar putea considera că întreprinderea socială este un fenomen relativ recent in panoramica naţională. Totuşi, prezenta sa constituie un fenomen extrem de răspândit si difuz, atât în sens geografic cât si mai ales in termeni politici, instituţionali si culturali. Acest fenomen duce de fapt la experienţa cooperativelor sociale care începând din anii şaptezeci, au început să construiască, in diferitele regiuni italiene, sisteme de welfare local.

In afara motivaţiilor si imboldului ideal al primilor cooperatori care au creat o mişcare adevărată care a luat naştere de jos, cooperativa socială sa dezvoltat si pentru alte condiţii.

Pe o parte, având in vedere lipsa unei reţele preexistente de servicii si gratie tot mai multor procese de externalizare, cooperativele sociale reuşesc să stabilească puternice legături de colaborare cu administraţiile publice locale. In acest mod, actorii public iau calea inovaţiei împreună cu un interlocutor privat cu care dezvoltă noi servicii in timp ce cooperativele sociale au posibilitatea de a se dezvolta d.p.d.v. antreprenorial si profesional.

Pe de altă parte, rolul cooperativei sociale este stabilit, in mod pionieristic, si sub aspectul juridic, prin aprobarea Legii 381/91 care introduce o nouă formă de întreprindere, cooperativa socială care are scopul specific de a urmări interesul general al comunităţii, promovarea umană si integrarea socială a cetăţenilor. In particular, sunt prevăzute două tipologii distincte de cooperative sociale: cele care gestionează servicii sociosanitare si educative (cooperative sociale de tip A) si cele care desfăşoară activităţi de integrare în muncă a persoanelor defavorizate (cooperative sociale de tip B).

Introducerea acestei măsuri oferă o deplină recunoaştere cooperativelor sociale deja active si in acelaşi timp, contribuie la construirea unui profil de identitate de noi experienţe antreprenoriale, deschizând un sezon de dezvoltare la scală naţională si constituind, dea dreptul, prototipul întreprinderii sociale in alte ţări europene.

 

1.2 Numărul de întreprinderi sociale in Italia

 

Tipologia

Număr

Funcționari

Voluntari

Beneficiari

Valoarea producției

Întreprinderi sociale constituite conform legii n. 118/05si înscrise in secţiunea L a Registrului întreprinderi

774

29.000

2.700

229.000

314 milioane

Alte întreprinderi cu denumirea “întreprindere socială”in obiectul de activitate

547

-

-

-

-

Cooperative sociale constituite cf. legii n. 381/91

12.570

513.052

42.368

5.000.000

10,1 miliarde

 

                                                                                                                    Sursă: Venturi si Zandonai, 2014

 

a) Sectoarele de activitate ale întreprinderii sociale in Italia in 2013

 

Sectoare de activitate prevăzute de D.Leg. 155/06

Nr.

%

Servicii socioasistentiali

183

23,6

Servicii sanitare

42

5,4

Educaţie, formare si cercetare

251

32,4

Mediu, protecţia patrimoniului, cultura si turism social

103

13,3

Alte activităţi economice pentru integrarea in muncă

116

15,0

Susţinerea întreprinderilor sociale

27

3,5

Altele

52

6,8

Total

774

100,0

                                                                                                                                         

                                                Sursă: Venturi si Zandonai, 2014

 

b) Sectoarele de activitate ale cooperativei sociale in Italia in 2011

 

Sectoare de activitate

Nr.

%

Cultura, sport si divertisment

747

6,6

Învăţământ si cercetare

899

8,0

Sănătate

1.192

10,6

Asistentă socială si protecţie civilă

4.452

39,5

Mediu

128

1,1

Dezvoltare economică si coeziune socială

3.654

32,4

Protecţia drepturilor si activitate politica

19

0,2

Filantropia si promovarea voluntariatului

9

0,1

Cooperarea si solidaritatea internaţională

24

0,2

Relaţii sindicale si reprezentarea intereselor

14

0,1

Alte activităţi

126

1,1

Total

11.264

100,0

                                                                                                                                                             

                                                                    Sursă: Istat, 2011

 

2. Unele bune practici de antreprenoriat social in Italia

 

2.1 Abordarea comunitară a resurselor energetice regenerabile: experienţa Consorţiului ABN

 Consorţiul ABN sa constituit la Perugia in 1997 si agregă si coordonează in prezent, activitatea a 41 cooperative sociale si nesociale prezente in diferite regiuni italiene. Principalul domeniu in care operează Consorţiul ABN este cel al resurselor energetice regenerabile care chiar dacă nu constituie un departament tradiţional condus de cooperativa socială, reprezintă contextul in cadrul căruia această întreprindere a reuşit să dezvolte modele de business deosebit de inovative, apte să genereze o valoare socială împărtăşită.

Scopul acestei întreprinderi este acela de a identifica nevoile comunităţii si printro abordare de tip comunitar să proiecteze si să dezvolte serviciile astfel încât să răspundă in mod eficace acestor nevoi. Această abordare a dus la o dezvoltare semnificativă a întreprinderii. In prezent societăţile asociate in Consorţiul ABN ocupă 2.500 asociaţi lucrători (1.000 in cooperative sociale di tip A si 1.600 in cele de tip B) din care 570 sunt provin din rândul persoanelor defavorizate.

 

2.2 De la bunurile confiscate de la mafie la dezvoltarea locală: experienţa cooperativelor sociale Libera Terra

 Proiectul Libera Terra (Pământ liber) se naşte dintrun parcurs de implicare socială, de idei, iniţiative, sacrificii si propuneri destinate afirmării legalităţii si implică in mod sinergic aşa numita “societate civilă” si “lumea cooperării”. Ca urmare a masacrelor mafiei din 1992 si a reacţiei sociale la acestea, in 1995 ia naştere Asociaţia “Libera. Asociaţii, nume si numere împotriva mafiei”, care are ca obiectiv «să solicite societăţii civile să se implice in lupta împotriva mafiei si să promoveze legalitatea si justiţia.

Astfel este promulgată in 1996, Legea nr. 109 care permite reintegrarea bunurilor confiscate de la mafie in circuitele economicosociale prin reutilizarea lor de către subiecţii care merg către un univers non profit.

Această orientare a pieţei este ulterior întărită in 2008, prin constituirea Consorţiului Libera Terra Mediterraneo, o asociaţie antreprenorială de tip formal între cooperativele sociale Libera Terra, grupul Alce Nero & Melizia, Coopfond, Banca Etica, Slow Food si Firma Tour, ale căror scopuri sunt favorizarea dezvoltării întreprinderilor cooperative aderente la proiectul Libera Terra si de crestere a implicării actorilor economici ai teritoriului.

 

 

 

 

 

 

Investeste in oameni ! Proiect cofinantat din Fondul Social European
prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Titlul proiectului DANTES: Dezvoltam antreprenori – o alternativa eficace pentru sistemul de ocupare (Cod. POSDRU/123/4.1/S/131989)
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro